Monumentul funerar G. I. Stoenescu din cimitirul Bellu, arh. T. Ciocoiu

Monumentul funerar G. I. Stoenescu din cimitirul Bellu, arh. T. Ciocoiu

Ansamblul „Cimitirul Șerban Vodă – Bellu”, Calea Șerban Vodă 249 sector 4, fig. 34A, locul 10, 11 și 12
Cimitirul Bellu

Preț de pornire: 150.000 EUR
Estimare: 150.000 EUR - 170.000 EUR
An
~1930
An
~1930
Teren
21
m2
Teren
21
m2
Poze și clipuri de la Monumentul funerar G. I. Stoenescu din cimitirul Bellu, arh. T. Ciocoiu
https://ahe-ro.s3.amazonaws.com/4758/IMG_4586.jpg
https://ahe-ro.s3.amazonaws.com/4759/IMG_4674.jpg
https://ahe-ro.s3.amazonaws.com/4760/IMG_4588.jpg
https://ahe-ro.s3.amazonaws.com/4762/IMG_4589.jpg
https://ahe-ro.s3.amazonaws.com/4763/IMG_4692.jpg
https://ahe-ro.s3.amazonaws.com/4765/IMG_4680.jpg
https://ahe-ro.s3.amazonaws.com/4761/IMG_4681.jpg
https://ahe-ro.s3.amazonaws.com/4764/IMG_4676.jpg
Despre Monumentul funerar G. I. Stoenescu din cimitirul Bellu, arh. T. Ciocoiu


Cimitirul Bellu are o importanță majoră în cadrul patrimoniului cultural național, constituind o colecţie publică de artă monumentală. Adevărat Panteon al României, datorită numeroaselor personalităţi care au marcat istoria țării și se odihnesc aici, cimitirul a fost deschis în 1859 pe moşia familie...
mai mult

Cimitirul Bellu are o importanță majoră în cadrul patrimoniului cultural național, constituind o colecţie publică de artă monumentală. Adevărat Panteon al României, datorită numeroaselor personalităţi care au marcat istoria țării și se odihnesc aici, cimitirul a fost deschis în 1859 pe moşia familiei Bellu. Importanța cimitirului s-a afirmat încă de la deschidere, aici fiind înmormântate elitele socio-politice ale epocii: feciori de domni, boieri şi urmaşii lor, nobili străini naturalizaţi şi alte personalități ce au conturat procesul de constituire a României moderne. Din punct de vedere artistic, în „Grădina cu Suflete a Baronului Bellu” se regăsesc peste 300 de monumente istorice și sculpturi. Adevărat muzeu în aer liber, cimitirul înglobează cel mai mare număr de monumente funerare boiereşti din Ţara Românească şi Moldova. Prestigiul comanditarilor se reflecta în calitatea superioară a monumentelor funerare, pe care erau menţionate ascendenţa nobiliară, rangurile şi decoraţiile primite de defunct. Lucrările includeau şi elemente simbolice precum blazonul de familie, panoplia cu armele celui decedat (în cazul militarilor) sau diverse devize cu caracter moral. În ceea ce priveşte familiile boiereşti înmormântate aici, istoricul Tudor-Radu Tiron enumeră familiile princiare Cantacuzino şi Ghica (cu câte 5 monumente), respectiv familia princiară Suţu (cu 4 monumente). Monumente cu steme s-au păstrat de la membrii altor mari neamuri ale boierimii autohtone, precum Bălăceanu, Băleanu, Brâncoveanu, Filipescu, Grădişteanu, Kretzulescu, Ştirbey etc. În plus, se regăsesc în cimitirul Bellu şi monumente cu steme ale unor familii străine, împământenite în Principate. Arhitectul nu este întotdeauna identificat, vechii arhitecți fiind rareori menționati pe fațade. Pe monumentul G. I. Stoenescu din cimitirul Bellu se regăsește o inscripție cu numele arhitectului T. Ciocoiu și anul 193... (ultima cifră nu este lizibilă). Lucrarea se remarcă prin ornamentația bogată și ușile de bronz, încadrate de o arcadă cu motive vegetale sculptate în piatră. „Monumentul funerar al juristului G. I. Stoenescu a fost realizat în stil neoromânesc, prezentând o bogăție de elemente decorative semnate, cel mai probabil, de sculptorul român de origine germană Emil Wilhelm Becker (1881-1952).” (Dr. Oana Marinache, istoric de artă și cercetător) Monumentul funerar G. I. Stoenescu a fost restaurat în anul 2018 cu păstrarea și punerea în valoare a detaliilor originare. Surse: Gheorghe Bezviconi, „Necropola Capitalei”, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Bucureşti, 1972 Tudor-Radu Tiron, „Cimitirul Bellu din Bucureşti – un ansamblu de heraldică monumentală boierească (a doua jumătate a secolului XIX – prima jumătate a secolului XX)”, Comunicare prezentată în cadrul celei de-a 3-a ediţii a Colocviului Naţional „Monumentele României – patrimoniu naţional şi universal”, organizat de Muzeul Ţării Făgăraşului „Valeriu Literat” în 8-9 septembrie 2006
mai puțin

Detalii

An
~1930
Suprafață teren
21 m2
Anexe
monumentul conține 6 cripte
Clasificare
neclasat
ID Proprietate
B81AHE-NC

Contact

*obligatoriu

Proprietăți similare

Abonează-te la newsletterul nostru

Povești neștiute despre palate, conace, case istorice și luxul contemporan